De ce românii pierd bani chiar și atunci când fac „totul corect”

Deciziile financiare nu sunt luate în „vid”. Două persoane pot avea același venit, aceeași educație financiară și acces la aceleași instrumente, dar pot ajunge în timp la rezultate complet diferite. Nu pentru că una a găsit „strategia secretă”, ci pentru că fiecare își gestionează diferit frica, răbdarea, impulsul de a acționa și toleranța la incertitudine.

Aici, intră în joc influența personalității în relația noastră cu banii. Cu toții avem un set relativ stabil de trăsături psihologice care influențează felul în care percepem riscul, cum procesăm informația, cât de consecvent rămânem într-un plan și cât de mult ne influențează contextul social atunci când luăm decizii financiare.

Felul în care reacționăm este strâns legat de personalitate

Un studiu amplu din literatura internațională arată un lucru esențial: nu investim toți la fel, chiar dacă avem acces la aceleași informații. Cercetarea „Personality Differences and Investment Decision-Making”, arată că felul în care reacționăm la risc, la incertitudine și la informația financiară este strâns legat de personalitatea noastră. De exemplu, oamenii mai anxioși sau mai puțin deschiși către nou tind să stea departe de investițiile în acțiuni, nu pentru că nu le înțeleg, ci pentru că le percep ca fiind mai greu de controlat.

Deciziile financiare nu se iau izolat: contează mult contextul social, cine ne influențează, ce validări căutăm și cât de confortabil ne simțim să acționăm atunci când alții fac sau nu același lucru.

Primul studiu despre relația românilor cu finanțele

Pornind de la această fundație, în 2025 am realizat, prin TalentFinanciar.ro, primul studiu din România care cartografiază legătura dintre personalitate și decizie investițională, pe un eșantion de 2057 respondenți, cu date colectate în noiembrie 2025 și analizate de IZI Data. În acest articol, explicăm pe înțelesul tuturor ce înseamnă asta în viața reală: de ce unii oameni „știu” ce ar trebui să facă, dar nu reușesc să susțină comportamentul în timp, cum apare costul financiar invizibil al deciziilor emoționale (Behaviour Gap) și ce tipare psihologice și care se reflectă în comportamentul financiar vedem deja în primele 2000+ profile.

Ce credem că ne lipsește — și ce lipsește, de fapt

Relația românilor cu banii este adesea explicată printr-o singură propoziție: „Nu avem educație financiară”. Datele din cercetarea LT. Wealth arată însă că problema este mai nuanțată. În eșantionul analizat, format din peste 2.000 de persoane interesate activ de economisire și investiții, nivelul de disciplină este ridicat: scorul mediu la Conștiinciozitate este de 81%, un indicator asociat cu capacitatea de a planifica și a ne orienta pe termen lung.

În același timp, scorul mediu la Stabilitate Emoțională este de doar 41%. Această dimensiune este corelată cu toleranța la risc, capacitatea de a gestiona pierderile temporare și rezistența la stres financiar.

Combinația dintre disciplină ridicată și stabilitate emoțională scăzută descrie un profil predispus nu la lipsa de informație, ci la blocaje decizionale în momentele care contează.

Aceeași tensiune se vede și în diferența dintre intenție și acțiune. Deși peste 56% dintre respondenți declară că intenționează să economisească sau să investească, doar 24% au un obiectiv investițional clar pe termen lung. Nu lipsa cunoștințelor explică acest decalaj, ci dificultatea de a susține o decizie atunci când contextul devine incert.

Behaviour Gap: diferența dintre ce știm și ce facem

În behavioural finance (finanțele comportamentale), acest decalaj poartă un nume: Behaviour Gap – și anume, diferența dintre randamentul pe care investitorii l-ar putea obține dacă ar acționa consecvent și randamentul pe care îl obțin în realitate, din cauza deciziilor emoționale.

Studiile longitudinale DALBAR estimează că acest cost comportamental ajunge, în medie, la aproximativ 3% pe an. Nu este rezultatul unor greșeli mari, ci al unor reacții recurente: vânzări impulsive, amânări, market timing emoțional sau retrageri excesive în cash.

În datele noastre, mecanismele sunt clare: aversiune ridicată la pierdere, preferință pentru status quo, anxietate față de incertitudine și nevoie de confirmare externă. Rareori duc la decizii spectaculos greșite, dar produc o succesiune de micro-decizii defensive care, acumulate în timp, erodează randamentele pe orizonturi de 10–20 de ani cu până la 40%.

Ce am măsurat diferit

Cercetarea LTWealth nu a urmărit randamente, portofolii sau produse financiare. A urmărit comportamente. Studiul a fost construit pentru a analiza legătura dintre trăsăturile de personalitate din modelul Big Five și modul în care oamenii raportează riscul, iau decizii sub presiune și rămân sau nu consecvenți unui plan.

Datele au fost colectate în noiembrie 2025, prin platforma TalentFinanciar.ro, și analizate de o agenție independentă de cercetare. Eșantionul nu este reprezentativ la nivel național, dar tocmai acest lucru îl face relevant: vorbim despre oameni deja interesați de investiții, care, în ciuda motivației, se confruntă cu aceleași blocaje decizionale.

Ce arată datele, pe scurt

Profilul psihologic agregat al investitorului român din eșantion arată astfel:

• Conștiinciozitate: 81%
• Agreabilitate: 78%
• Stabilitate Emoțională: 41%
• Extraversie: 54%
• Deschidere: 43%

Este un profil orientat spre reguli, responsabilitate și conformitate socială, dar cu toleranță redusă la incertitudine și noutate. În practică, asta înseamnă preferință pentru soluții percepute ca sigure, dificultate în asumarea riscului calculat și tendința de amânare atunci când lipsește o validare clară.

Doar 37% dintre cei care economisesc declară că au un obiectiv investițional pe termen lung.

Diferențele de gen accentuează tabloul: femeile au niveluri similare de disciplină, dar anxietate investițională mai ridicată, în timp ce bărbații tind să își supraevalueze competențele financiare, manifestând biasuri clasice de overconfidence.

Concluzia incomodă

Datele conduc spre o concluzie clară: educația financiară, fără intervenții comportamentale, este insuficientă. Problema nu este ce știu oamenii, ci cum reacționează atunci când trebuie să aplice ceea ce știu, sub presiune.

Diferența dintre investitorii care avansează și cei care stagnează nu este dată de accesul la informație sau de complexitatea instrumentelor, ci de alinierea dintre profilul psihologic și tipul deciziilor financiare luate în mod constant.

Ce e de făcut

Cea mai mare vulnerabilitate a investitorului român nu este lipsa de disciplină, ci incapacitatea de a susține disciplina în contexte reale de stres și volatilitate. Această discrepanță generează un cost comportamental invizibil: amânări, retrageri premature, lipsă de consecvență.

Nu vorbim despre greșeli izolate, ci despre tipare repetitive care, în timp, creează diferențe majore de rezultat între oameni cu niveluri similare de cunoștințe.

Raportul complet „Comportamentul investitorului român” (pe care îl poți accesa aici) analizează aceste tipare în profunzime, pe baza a peste 2.000+ de profiluri psihologice, și explică legătura dintre personalitate, biasuri comportamentale și performanța investițională. Include diferențe de gen și vârstă, corelații cu tipuri de instrumente financiare și conceptele de Behavioural Alpha și Behavioural Drag.

Dacă vrei să înțelegi unde te afli tu pe această hartă — nu teoretic, ci comportamental — poți începe cu profilarea gratuită pe TalentFinanciar.ro.

Înainte să cauți o strategie mai bună, merită să înțelegi mecanismul care îți conduce deciziile. În investiții, comportamentul bate cunoașterea.